el butoni

Mira otros diccionarios:

• buton — BUTÓN, (1) butoane, s.n., (2) butoni, s.m. 1. s.n. Piesă mică, în formă de disc, care, prin apăsare sau învârtire, asigură un contact electric sau o acţiune mecanică. ♦ Fus legat cu un capăt de corpul unei piese care efectuează o mişcare… …   Dicționar Român

• botină — BOTÍNĂ, botine, s.f. (reg.) Gheată (de damă sau de copil). ♦ Cizmuliţă. – Din fr. botine. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98  BOTÍNĂ s. v. cizmuliţă, gheată. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  botínă s. f., g. d …   Dicționar Român

• Socarrat — refers to fired clay tiles covered with a white base and generally painted in red and black. These were placed between beams and joists in buildings’ ceilings and eaves. Their origin is typically medieval but subsequent production of these… …   Wikipedia

• Altobello Melone — Saltar a navegación, búsqueda Tobías y el ángel, Ashmolean Museum, Oxford …   Wikipedia Español

• Socarrat — con representación de un buey en el Museu de Belles Arts de Castelló. El socarrat es una placa de barro cocido cubierta con una base blanca y decorada generalmente en rojo y negro, colocadas entre vigas, en techos y aleros de edificios. Son… …   Wikipedia Español

• butón — I. (nasture) s. m., pl. butóni II. (comutator) s. n., pl. butoáne …   Romanian orthography

• baian — BAIÁN, baiani, s.m., baiane, s.n. 1. s.m. Cântăreţ rus sau ucrainean de balade. 2. s.n. Armonică de mână folosită de baiani (1). [pr.: ba ian] – Din rus. baian. Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  baián s. n …   Dicționar Român

• concertină — CONCERTÍNĂ, concertine, s.f. Instrument muzical asemănător cu acordeonul, cu feţele laterale hexagonale. – Din fr. concertina. Trimis de Joseph, 16.05.2004. Sursa: DEX 98  concertínă s. f., g. d. art. concertínei; pl. concertíne Trimis de siveco …   Dicționar Român

• descheia — DESCHEIÁ, deschéi, vb. I. 1. tranz. A scoate un nasture din butonieră, a face să nu mai fie încheiat. 2. refl. (Despre obiecte compuse din bucăţi; p. ext. despre bucăţile care alcătuiesc un întreg) A se desface din încheieturi. [pr.: che ia. –… …   Dicționar Român

• guler — GÚLER, gulere, s.n. 1. Parte a unor obiecte de îmbrăcăminte care acoperă de jur împrejur gâtul sau cu care se termină o haină la gât. ♢ expr. A lua (sau a apuca) (pe cineva) de guler = a) a prinde, a duce etc. (pe cineva) cu forţa; b) a cere… …   Dicționar Român

• potgalţ — POTGÁLŢ, potgálţuri, s.n. (înv.) Guler înalt (la preoţii catolici); guler dintr o fâşie de pânză scrobită, care se pune în jurul gâtului (la bărbaţi) şi care se prinde de cămaşă cu butoni sau nasturi. (din rus. podgalstušnik < germ. Halstuch …   Dicționar Român